Biserica din Mălăncrav a fost construită la începutul secolului 14, din piatră brută, în stil romanic, la ordinul moșierului Apafi și poartă hramul Sfintei Maria.
În interiorul bisericii din Mălăncrav se găsește cea mai mare și cea mai completă, din punct de vedere tematic, frescă în stil gotic din Transilvania.
Fresca redescoperită în 1914, a fost pictată în jurul anului 1350, are o lungime de 20 de metri și este compusă din 53 de imagini, ce ilustrează cele mai importante momente biblice.
Încă de la început, satul Mălăncrav, s-a aflat pe teritoriul deținut de moșierul Apafi. Din acest motiv locuitorii satului nu erau oameni liberi, erau aserviți stăpânului moșiei.
Un act important cu privire la această biserică este cel emis în anul 1424 de Papa Martin al V-lea, prin care se acorda moșierului Apafi dreptul de indulgență.
Altarul bisericii din Mălăncrav este singurul altar poliptic din Transilvania, rămas intact din perioada catolică de dinaintea Reformei. Altarul gotic este datat înainte de anul 1469.
Arhitectura bisericii de gheață ce se construiește în fiecare iarnă la Bâlea, este inspirată din arhitectura Bisericii Fortificate Mălăncrav.
