Lacul Sf. Ana

  • Lacul Sf. Ana este situat în masivul Ciomatu, s-a format în craterul unui vulcan stins și este unic în România și în Europa Central-Estică.
  • Se află la o altitudine de 946 de metri, are formă ovală, se întinde pe 19,5 hectare, cu o lungime de 620 de metri și o lățime de 460 de metri.
  • Ca și puritate, apa lacului este foarte asemănătoare cu apa distilată. Conținutul redus de minerale și oxigen sunt cauza habitatului acvatic sărăcăcios.
  • Lacul Sf. Ana este alimentat exclusiv cu apa provenită din precipitații, din acest motiv gradul de mineralizare este foarte mic.
  • Capela de pe malul lacului a fost loc de pelerinaj încă din secolul 12, îndeosebi în secolele 17 și 18 când aici veneau 40 000 de pelerini anual.
  • Se presupune că ultimele erupții ale vulcanului, unde astăzi se află Lacul Sf. Ana, au fost acum 30 000 de ani.
  • În urma averselor, apa ce se scurge de pe versanți aduce cu ea aluviuni. Aceste aluviuni se depun pe fundul lacului, îngroșând astfel stratul de nămol. Din acest motiv scăldatul este interzis.
  • Când vremea este bună și vântul nu bate, se pot observa bulele de gaz ce se ridică de pe fundul lacului. Aceste bule sunt rezultatul activității post-vulcanice.
  • Din cauza nămolului ce se strânge pe fundul lacului dar și a scurgerilor subterane, dimensiunile Lacului Sf. Ana se reduc de la an la an. Peste câteva decenii, cel mai probabil, lacul va deveni o mlaștină.
  • Primele măsuratori ale Lacului Sf. Ana au avut loc în anul 1909. După 90 de ani, măsurătorile au arătat că adâncimea maximă s-a redus cu aproximativ 2,2 metri, suprafața cu 2 hectare, iar volumul apei cu 18 000 mc.
  • Din cauza conținutului redus de minerale, iarna procesul de înghețare a apei este rapid, iar stratul de gheață este gros de 70-100 de centimetri.
  • Stație meteo naturală – În muntele vulcanic de la Sf. Ana, s-au format două fisuri care pot prevesti dacă va fi vreme bună sau furtună. Localnicii spun că atunci când emanațiile din fisuri pișcă la nas, e semn de vreme rea, dar dacă nu, va fi cu siguranță soare. Acest fenomen are și o explicație ștințifică. În acest munte se desfășoară o activitate post-vulcanică, această activitate este sensibilă la schimbările presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, bioxidul de carbon și sulful ies la suprafață și prin miros prevestesc ploaia.
  • Căsătoria nedorită – Acum mult timp, în această zonă trăia o fată pe nume Ana. Părinții săi îi aranjaseră să se căsătorească cu un tânăr, doar pentru că acesta era bogat. Ana nu voia să se marite cu acest băiat dar familia o obliga. În seara nunții, mireasa a fugit și s-a aruncat în lacul care astăzi îi poartă numele. Trupul fetei nu a mai fost găsit niciodată, dar numele lacului va păstra amintirea ei.
  • Invidia frățească și blestemul – De mult, în aceste locuri își aveau castelele doi frați. Unul era stăpânul castelulul de pe masivul Puciosul, iar celălalt avea castelul pe locul unde astăzi se află Lacul Sf. Ana. Invidia și concurența acestora era fără măsură. Cel care stăpânea castelul de pe Puciosul avea o caleașcă cum nu se mai văzuse până atunci, fapt care a stârnit invidia și ambiția fratelui său, de a se duce a doua zi în vizită cu ceva și mai grandios. Pentru a câștiga în fața fratelui, a ordonat să fie înhămate la caleașcă cele mai frumoase 8 fete din împrejurimi. Însă cele 8 fete nu au putut urni caleașca și stăpânul a pus să fie biciuite și chinuite. Una dintre fete, pe nume Ana, l-a blestemat, iar blestemul s-a împlinit imediat: din cer senin a început o furtună îngrozitoare, pământul s-a cutremurat, iar castelul, împreună cu tiranul au fost mistuiți de flăcări. Lacul albastru, liniștit ce s-a format acolo a fost numit de locuitorii zonei: Lacul Sf. Ana.

călătorește în siguranță

prețuiește locul

trăiește momentul

trăiește activ

încearcă noi experiențe

învată zi de zi mai mult

Distribuie

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on whatsapp
Share on email