Muntele Tâmpa

  • Muntele Tâmpa aparține de Masivul Postăvaru, este rezervație naturală, are o altitudine maximă de 957 de metri și este la aproape 400 de metri deasupra orașului.
  • Cele mai vechi urme de civilizație de pe Tâmpa datează din vremea dacilor. Arheologii au descoperit pe Tâmpa o fântână cu oase din acea perioadă.
  • În anul 1395, înaintea declanșării războiului cu turcii, Mircea cel Bătrân și-a adăpostit familia în Cetatea Brașovia, cetate aflată între vârful și șaua Tâmpei.
  • Pe Tâmpa au fost consemnate două specii de plante care trăiesc numai în România: crucea voinicului şi obsiga bârsană.
  • Mai mult de o treime din totalul speciilor de fluturi din România pot fi întâlnite pe Tâmpa. Dacă vreți să admirați miile de fluturi, cele mai indicate luni sunt iulie și august.
  • Jderul de copac, veverița, râsul, pisica sălbatică, cerbul, căpriorul, porcul mistreț, ursul, 110 specii de păsări și 975 de specii de fluturi trăiesc în Rezervația Naturală Tâmpa.
  • Urcarea pe Tâmpa se poate face pe Drumul Serpentinelor, marcajul roșu, Treptele lui Gabony, marcajul albastru sau cu telecabina.
  • Statuia lui Arpad – În 1896, cu ocazia împlinirii a 1000 de ani de la venirea triburilor maghiare în Pannonia, s-a decis ridicarea mai multor statui pentru a comemora evenimentul. Una dintre impresionantele statui a fost ridicată pe Tâmpa, avea 20 de metri înaltime si era dotată cu paratrăznet. În anul 1913, un anume Ilie Cătărău a pus dinamită la baza monumentului reușind să-l deterioreze. Ruinele rezultate au rămas pe munte până în 1966 când au fost îndepărtate de autorități.
  • Restaurantul din Grota Bethlen – În peștera din stânca Tâmpei a fost amenajat pe la 1890 un restaurant cu berărie. Zi de zi, arendașul care stăpânea popasul pentru turiști urca cele 25 de serpentine ale Tâmpei, alături de măgărușul său cu sticlele în spinare. Seara, mulți dintre clienții restaurantului rămâneau sus să admire orașul luminat noaptea. Pe 23 martie 1977, în urma unui tragic accident din vina personalului, cabana a ars în întregime.
  • Prizonierii închiși în Tâmpa – După al doilea război mondial, a fost pusă în circulație o legendă care spune că în timpul primului război mondial ar fi existat un tunel care lega Casa Sfatului cu o peșteră aflată pe Șaua Tâmpei. Povestea spune că, în acest tunel, au fost ținuți prizonieri germani, cu cele două intrări blocate.
  • Lecția de responsabilitate civică – La începutul secolului XX, incendiile de pădure au fost devastatoare. O mare parte din Tâmpa a fost practic despădurită. Locuitorii de atunci ai orașului au cărat pământ cu coșurile de nuiele, au urcat pe jos și au replantat pădurea care se vede astăzi.
  • Lacul și peștera de sub munte – Se spune că sub Tâmpa se află o peștera de mari dimensiuni care găzduiește un lac uriaș. Unii spun că este un lac sărat, rămășită a unei mări preistorice, alții spun că este un lac de apă dulce, ca dovadă fiind izvoarele de apă dulce de la baza Tâmpei. Pâna acum deși s-au făcut studii, existența lacului sau a peșterii nu putut fi dovedita ștințific.
  • Balaurul de pe Tâmpa – Se spune că într-o grotă de pe Tâmpa trăia un balaur iar acesta îi teroriza pe locuitorii Brașovului. Dupa ce a ucis copii conducătorilor orașului, aceștia au căutat să se răzbune. Au vânat balaurul ani la rând, fără să reușească să-l omoare. Soluția salvatoare a venit de la un măcelar: a umplut mai multe bucăți de piele și carne de vițel cu piatră de var, apoi le-a dus într-o căruță până în fața grotei. Balaurul a mâncat totul dintr-o înghițitură, însa după ce a băut apă, burta i s-a umflat așa de tare că i-a plesnit. În acest fel au scăpat brașovenii de teroarea balaurului.

călătorește în siguranță

prețuiește locul

trăiește momentul

trăiește activ

încearcă noi experiențe

învată zi de zi mai mult

Distribuie

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on whatsapp
Share on email