Sub Tâmpa

  •  În evul mediu, în apropierea zidurilor din vecinătatea Promenadei Sub Tâmpa, se afla un șanț cu apă care a fost secat în secolul al XIX-lea.
  • Partea inferioara a Tâmpei nu era împadurită având aspectul unei pășuni. Pe laturile de apus și răsărit existau două ziduri care închideau accesul pe pășune.
  • Promenada de Sub Tâmpa a funcționat ca zonă de agrement pentru brașoveni încă din primele decenii ale secolului XIX-lea.
  • Legenda băncuței săpată în piatră. Pe aleea de la baza Tâmpei se poate observa o bancuță de piatră. Despre această bancă se spune că a fost cioplită în memoria unui cuplu de îndragostiți care au murit îmbrațișați, striviți de o piatră care s-a rupt din vârful Tîmpei. Piatra a căzut peste ei, omorându-i pe loc, la începutul anilor 1800. Această legendă este atestată documentar din anul 1817. Se cunoaște și numele fetei care a murit: Ana-Maria. În plus, banca există și astăzi, iar oricine care se plimbă pe aleea de sub Tâmpa se poate aseza pe ea.
  • Povestea Apeductului Christian Kertsch.

    Pentru că sursele de apă potabilă folosite la finalul secolului al XIX-lea nu mai satisfăceau nevoile populaţiei în creştere, edilii au gândit extinderea captărilor de izvoare. S-au făcut studii preliminare încă din 1880. În anul 1889, consilierii locali au aprobat un proiect pentru aducerea apei din Valea Răcădăului, printr-un tunel ce urma să fie săpat sub Tâmpa, proiect ce nu a fost avizat de ministerul maghiar. A fost agreat însă proiectul inginerului şef al oraşului, Christian Kertsch, ce propunea aducerea apei din Valea Răcădăului, ocolind Tâmpa şi depozitarea într-un rezervor de beton de 2.000 mc ce deservea Cetatea internă, Braşovul vechi şi Blumăna. Au fost captate 56 de izvoare din Valea Răcădăului şi 11 izvoare din Schei. În zona Solomon, a fost construit un rezervor de 600 mc pentru cartierul Schei. Consumul de apă era înregistrat prin apometre, iar taxa era de 1 leu/mc. După finalizarea lucrărilor apeductului, vechile instalaţii de apă din Schei au fost folosite pentru Baia de abur de la Eforia şcolilor româneşti (Baia comunală de mai târziu, de lângă liceul Şaguna) şi la baia din Ţarcul croitorilor, viitoarea baie a comunităţii evanghelice săseşti. Prin noul sistem al inginerului Kertsch li se livrau braşovenilor 600.000 de mc de apă pe an. Pentru comparaţie, astăzi se furnizează această cantitate în doar 4-5 zile. După captarea izvoarelor din Schei, multe din cele 25 de mori ce funcţionau pe firul apei au fost închise. Cu ocazia construcţiei apeductului, s-a practicat o spărtură în zidul sudic al Cetăţii, spre Tâmpa, pentru accesul la „uzina de apă” a oraşului. Tot atunci, s-a extins amenajarea Promenadei de sus şi a fost ridicat şi un chioşc pentru muzica de fanfară ce se cânta acolo vara. (sursa text: www.apabrasov.ro)

călătorește în siguranță

prețuiește locul

trăiește momentul

trăiește activ

încearcă noi experiențe

învată zi de zi mai mult

Distribuie

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on whatsapp
Share on email