Biserica evanghelică din Sânpetru a fost ridicată în anul 1794, după ce vechea biserică a fost complet demolată când turla acesteia s-a prăbușit a doua oară.
Fortificației triple din secolul XV i s-a păstrat integral doar zidul interior cu turnuri, bastioane și cămări, din cele două ziduri exterioare au rămas doar ruine.
Pereții capelei construite în secolul XIII, în partea de nord a ansamblului, sunt decorați cu picturi murale valoroase realizate în jurul anului 1400.
În timpul invaziei turcești din 1432, biserica din Sânpetru a suferit grave distrugeri, fapt care a dus la decizia fortificarii acesteia în următorii ani.
Unul dintre turnurile Bisericii Fortificate Sânpetru a găzduit prima școală din localitate, începând cu anul 1807.
În subsolul capelei, arheologii au descoperit morminte ale călugărilor cistercieni.
Biserica Fortificată Sânpetru avea 3 ziduri de apărare înalte de 8 metri, 5 turnuri, 107 cămăruțe de refugiu și un șanț cu apă.
Moartea neagră – De a lungul timpului, cetatea din Sânpetru a protejat sătenii de numeroase invazii, însă de epidemiile de ciumă nu a putut să-i salveze. Legenda spune că de fiecare dată, înaintea izbucnirii unei epidemii, în Sânpetru, era văzută o străină misterioasă, îmbrăcată în straie negre. În timpul epidemiilor de ciumă, localnicilor le era interzis să-și cultive pământurile deodată cu locuitorii satelor învecinate, străinilor nu le era permis accesul în sat, iar monedele erau fierte și dezinfectate. Ultima epidemie a ucis 400 de locuitori și a avut loc între anii 1718-1719.
